Rochita-randunicii sau volbura (Convolvulus arvensis) apare si se dezvolta in flora spontana si este cunoscuta ca un laxativ puternic, contribuind la eliberarea zilnica a colonului chiar si in cele mai severe cazuri de constipatie. Creste prin gradini, pe marginea drumurilor si prin parcuri.
In functie de zona se mai numeste barbura, buna dimineata, camasa-domnului, forfecari, fusta doamnei, fusta randunicii, holbura, poala Maicii Domnului, poala randunicii, palamida, poponet, rochita randunicii, struna gastei, zorele. Este o planta cataratoare sau taratoare care poate ajunge pana la doi metri lungime.
Florile sunt albe sau usor roz, in forma de palnie si nu au miros. Rochita- randunicii creste foarte repede, in adevarate covoare, ajungand chiar sa sufoce culturile si sa scada recolta.
In traditia populara, frunzele de volbura se puneau pe taieturi ori furuncule pentru a le grabi coacerea. Ceaiul din planta uscata se folosea impotriva tusei convulsive. Ceaiul din parti aeriene amestecat cu zeama de cartofi se folosea in caz de ulcer la stomac.
Pe langa vitamina C, rochita-randunicii are in compozitia sa si alte elemente utile organismului precum substante minerale, tanini, tanoizi, rezine, convolvulina, acid convolvulinic, calciu.
Datorita acestor elemente planta trateaza, cu succes, constipatia, balonarea abdominala, crampele intestinale, colecistita, hiperaciditatea gastrica, gastrita, ulcerul gastric, ficatul "gras", previne ciroza si restabileste functiile normale ale ficatului.
S-a mai constatat ca rochita-randunicii combate afectiunile pielii, depresia, bronsita, scorbutul, herpesul bucal, candidoza, anumite tipuri de alergii, abcese, furuncule. Cura cu ceai de rochita-randunicii dureaza 15 zile pe luna, timp in care se bea, in fiecare dimineata, cate o cana de ceai.
Infuzia se
