Statele care au cerut sprijinul FMI la sfârşitul anului 2008, începutul lui 2009, imediat după falimentul băncii Lehman Brothers, experimentează, în acest moment, o revenire a creşterii economice, se arată într-un raport al Fondului. România şi Letonia sunt date ca exemple de voinţă politică şi socială.

Documentul are la bază o cercetare a efectelor pe care reformele convenite cu finanţatorii de la Washington le-au avut asupra ţărilor lovite de criză.

„Finanţarea oferită de FMI a ajustat statele să-şi stabilizeze economiile într-un moment în care accesul lor pe pieţele de capital a fost în mod serios afectat", se arată în raport. Cu toate acestea, riscurile persistă.

Multe state au nevoie, în continuare, de consolidare fiscală, de noi de locuri de muncă şi de voinţă politică pentru a implementa şi alte reforme dificile, într-o perioadă în care acestea sunt absolut necesare pentru creşterea competitivităţii.

Potrivit lui James Roaf, consultant în cadrul Departamentului de Strategie, Politică şi Evaluare al FMI, ţările care au intrat în acorduri de finanţare cu FMI la momentul izbucnirii crizei au reuşit, „în mare parte", să-şi stabilizeze economiile.

„Şi trebuie să reţinem că recesiunea ar fi fost mult mai puternică în toate aceste state, fără finanţarea FMI, a Uniunii Europene şi a altor parteneri", a spus Roaf.

Unele state au ieşit din criză cu un grad ridicat de îndatorare. O parte dintre aceste ţări înregistrau niveluri mari ale datoriei - inclusiv Ungaria şi Grecia - chiar înainte de a intra în recesiune.

Altele, ca Irlanda şi Islanda, au început cu un nivel scăzut al datoriei publice, dar acum întâmpină probleme legate de sustenabilitatea acestei componente economice, din cauza creşterii datoriei ca urmare a decizilor de a-şi salva sistemele bancare.

Toate aceste state trebuie să suporte un proces îndelungat de rest