Petre Grigoraş explică seria formidabilă de succese a gorjenilor, care au strîns 13 puncte în ultimele 5 runde
- Domnule Grigoraş, nu vă mai opriţi? Din "candidată" la retrogradare, Pandurii a ajuns la un pas de Europa League...
- Ei, nici chiar aşa! OK, sîntem pe val, ne iese jocul, da' nu cred că e momentul să visăm cai verzi pe pereţi. Retrogradatele nu s-au stabilit, mai sînt destule etape de disputat.
- Dar cum aţi reuşit să transformaţi Pandurii din, probabil, cea mai urîtă într-una dintre cele mai spectaculoase echipe din Liga 1?
- O să pun placa aia cu "de fapt, nu e nici un secret". Şi chiar nu e! Doar am rămas fidel principiilor mele. În primul rînd, îmi place riscul. Ştii cum e, dacă nu rişti, n-ai cum să cîştigi. Apoi, am înlăturat toţi fiţoşii din lot. I-am păstrat numai pe cei serioşi, care-mi împărtăşesc ideile şi care nu strică atmosfera. Nu în ultimul rînd, le dau elevilor mei libertate aproape totală de mişcare. Ce rost are să-i încorsetez eu cu tot felul de tactici aşa-zis savante?! De ce să le răpesc plăcerea de a juca?! Pentru că fotbalul asta e, un joc.
- Un joc sau o joacă?
- Uneori, chiar o joacă, de ce nu?! De cînd m-am apucat de fotbal, mă ghidez după un principiu, după o convingere personală foarte clară: dacă munceşti fără plăcere, lasă-te! Aşa şi cu "copiii" mei, de ce să le răpesc plăcerea de a juca fotbal?! Sportul ăsta nu e nici matematică, nici fizică, e plăcere pură! Din acest punct de vedere, am rămas un copil îndrăgostit de fotbalul romantic din urmă cu două-trei decenii.
"Diferenţa o face mediatizarea"
- În acest ritm, pot visa oltenii la mai mult? La anul, de exemplu, vă puteţi propune o participare în cupele europene?
- Să scăpăm întîi de matineu, apoi putem face şi planuri. Mie-mi place s-o iau din aproape din aproape. Mi-am mai făcut eu vise măreţ
