Producţia Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, „La răscruce de vânturi“, are succes la public, deşi jonglează cu mai multe concesii. Spectacolul este cu adevărat interesant în momentele în care reuşeşte să se elibereze dintr-o capcană melodramatică în care nu se poate abţine să nu cadă.

Regizoarea Ada Lupu a prelucrat textul scriitoarei britanice Emily Brontë şi a închegat un spectacol de aproape trei ore, fără pauză, care are multe momente excelente de actorie, nenumărate scene care ies foarte bine în fotografii şi câteva găselniţe gingaşe, care au efectul scontat. Spectacolul a avut premiera duminică şi se va mai juca astăzi, de la ora 19.00, la Sala Mare a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca. Fără să-şi propună să dea peste cap povestea, dimpotrivă, mergând pe firul narativ previzibil al textului original, Ada Lupu reuşeşte să capteze atenţia publicului, absorbindu-l în universul ei.

Citiţi şi:

Nuditatea pe scenă

Producţia Teatrului Naţional va face săli pline pentru că ştie să-i manipuleze mai ales pe acei spectatori care nu vin în sala de teatru pe poziţii de forţă. Spectacolul le „farmecă" sufletul prin salturi lirice între două lumi, lumea de aici şi cea de dincolo. Năluci învăluite în fum gros sunt propulsate în scenă de pasaje muzicale tânguitoare şi de contre-jour-uri redundante.

Roluri la fix

Ramona Dumitrean, în rolul lui Catherine Earnshaw, confirmă că este una dintre cele mai bune tinere actriţe ale momentului. Personajul său este credibil, atunci când face pasul de la naivitate la erotism şi posesivitate. Cristian Grosu (Heathcliff) este marele risc din distribuţia acestui spectacol şi lasă să se vadă de prea multe ori efortul prin care încearcă să dea consistenţă personajului său malefic. Grosu câştigă mult teren prin monologul puternic din final, şoptit în lavalieră, care îi iese la milimetru. Irina Wi