Parlamentul de la Budapesta a votat, ieri, noua Constituţie a ţării. Deoarece coaliţia de guvernământ dispune de două treimi din locurile de deputaţi, era de aşteptat acest rezultat. Cele trei partide de opoziţie (socialişti, LMP-ecologişti şi Jobbik) nu au participat la vot.
Noul act poate avea o influenţă decisivă asupra guvernării chiar dacă cea actuală nu se va mai afla la putere. Astfel, Consiliul Bugetar, ai cărui membri sunt aleşi pentru nouă ani, poate iniţia dizolvarea Parlamentului dacă proiectul de buget prezentat de guvern nu corespunde unor criterii prevăzute în Constituţie. Cum noul Consiliu a fost ales în februarie pe baza propunerilor actualei puteri, este limpede că, în cazul unei schimbări de regim, va putea să i se opună acestuia.
Înainte de vot, coaliţia guvernamentală a refuzat orice fel de negocieri cu opoziţia. Viteza cu care a fost elaborată legea fundamentală, respingerea organizării unui referendum, eliminarea unor drepturi, cum ar fi restrângerea accesului la Curtea Constituţională, precum şi a prerogativelor acesteia, reducerea vârstei judecătorilor, a perioadei de şcolarizare obligatorie au fost alte aspectele criticate.
O lacună serioasă este considerată negarantarea cultivării limbilor materne ale minorităţilor, precum şi desfiinţarea funcţiei de comisar pentru problemele minorităţilor. Unele formulări iniţiale au fost totuşi modificate şi nu au mai fost incluse în textul definitiv, cum a fost propunerea de a schimba denumirea de judeţ în comitat sau prevederi legate de răspunderea Ungarie faţă de maghiarii de dincolo de graniţe.
