Onest, moral, integru, cu o viață de familie solidă, o persoană care nu se ridică pe un piedestal și care nu se rupe de societatea în care trăiește. Așa susține președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul Horațius Dumbravă, că arată portretul robot al magistratului român și că majoritatea judecătorilor și procurorilor intră în acest tipar.
De cealaltă parte, circa 80% dintre români, conform Transparency International, nu au încredere în justiție și consideră că ”trebuie să plătești ca să ți se facă dreptate”. De altfel, în 2010 au fost condamnați pentru acte de corupție doar doi magistrați, așa cum rezultă din raportul CSM privind starea justiției.
Unul dintre filtrele care se interpun între magistrați și justițiabili este inspecția judiciară care, conform ultimului raport al Comisiei Europene, s-a ocupat mai mult de apărarea reputației judecătorilor și procurorilor și mai puțin de plângerile justițiabililor.
Între timp, în premieră, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) se judecă între ele.
Capital: Ce măsuri ia CSM-ul atunci când unui justițiabil, Inspecția judiciară îi răspunde că magistratul care a judecat cauza a respectat procedurile, dar la recurs, instanța superioară casează dosarul pentru același motiv?
Horațius Dumbravă: Acesta este rolul instanțelor de recurs și apel, să repare eventualele erori de judecată ale instanțelor de fond. În astfel de cazuri, CSM nu va face nimic. Ce să mai facă inspecția judiciară? Plângerea nu mai are obiect.
Capital: Plângerea adresată inspecției judiciare viza sancționarea magistratului. Acest lucru nu o poate face instanța de recurs sau de apel.
Horațius Dumbravă: Inspecția poate verifica încălcarea procedurii și cât de gravă este aceasta. Dacă judecătorul respectiv perseverează atunci se ridică problema abaterilor.
@N
