Angajatorii se feresc să angajeze personal trecut de 50 de ani din cauza faptului că nu se mai adaptează noii tehnologii. Crişan Mangaloiu este lăcătuş mecanic şi sablator şi de mai bine de un an îşi caută un loc de muncă. După 37 de ani de muncă, angajatorii îl refuză când aud că are 53 de ani.
Peste o mie de şomeri buzoieni aproape că s-au călcat în picioare vineri, la bursa locurilor de muncă, pentru a ajune cât mai repede în faţa angajatorilor cu speranţa că îşi vor găsi un job. Tineri sau bătrâni, dintr-o privire îţi dădeai seama dacă au venit împinşi de nevoi sau doar ca să îşi vizeze carnetul, ca să nu piardă indemnizaţia de şomaj.
Pe Crişan Mangaloiu l-am zărit de departe. Încărunţit, cu privirea plecată, cu mâinile bătătorite de munca brută, parcă se ruşina că este nevoit să treacă pe la toţi angajatorii să întrebe dacă au şi pentru el ceva. Nici măcar un CV completat nu are la el. Scoate din buzunar o hârtie pe care era scris mare un număr de telefon, în cazul în care cineva este interesat de serviciile lui. Nu este obişnuit să participe la astfel de evenimente, erau ani când se rugau patronii de el să lucreze pentru ei deoarece ştiau cât este de priceput.
"Am terminat şcoala şi la 16 ani deja lucram la întreprinderea Fum Buzău, actualmente Rotec. Aveam calificare de lăcătuş din şcoală şi m-am calificat şi la locul de muncă, ca sablator. Asta se întâmpla în anul 1974. Din 1995 am lucrat la o întreprindere de prelucrare a lemnului, apoi la o firmă de construcţii complexe şi în cele din urmă la Uzina Mecanică Nija din Dâmboviţa, la fabrica de aramament. Din anul 2010 s-au făcut disponibilizări, iar acum mi s-a terminat şi indemnizaţia de şomer", ne-a declarat Crişan Mangaloiu.
Cu băncile pe urme
Bărbatul nu îşi plânge de milă pentru că spune că nu suportă oamenii care o fac. Are emoţii de fiecare dată când
