Autorităţile au finalizat zilele trecute negocierea unui acord cu Uniunea Europeană prin care se obligă să protejeze indicaţiile geografice şi denumirile de origine. Documentul prevede ca, în cinci ani, mai multe produse moldoveneşti cu denumiri asemănătoare Cahors, Madera, Heres sau Porto să dispară de pe piaţă.

Producătorii autohtoni trebuie să-şi redenumească mărfurile care sunt recunoscute ca fiind autohtone în Franţa, Portugalia, Italia şi Spania. „În primă fază, Uniunea Europeană insistă pe produsele de vinuri, după care se va ajunge şi la specialităţi alimentare", a spus Constantin Rotaru, şeful serviciului de presă de la Ministerul Agriculturii.

Respectarea indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine, aproximativ 3.000 de denumiri, sunt doar câteva dintre cerinţe la care Moldova trebuie să se conformeze pentru a fi acceptată pe piaţa Uniunii Europene.

„COMPANIILE NOASTRE VOR FI PROTEJATE"

Natalia Gherman, viceministrul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene şi negociator-şef cu Uniunea Europeană, a dat asigurări că şi producătorii autohtoni vor fi protejaţi. „S-au luat anumite măsuri astfel încât companiile noastre să fie protejate", a declarat aceasta scurt, fără a oferi detalii. „Pentru coniac sau şampanie s-a stabilit o perioadă de tranziţie de cinci ani. În acest timp Republica Moldova trebuie să-şi ajusteze legislaţia şi să înceapă să aplice normele europene", a declarat pentru „Adevărul", Octavian Calmâc, viceministrul Economiei.

„Cu câţiva ani în urmă Moldova a semnat acorduri similare, dar nu le-a respectat. Trebuie să învăţăm a lucra corect", a spus Gheorghe Arpentin, preşedintele Uniunii Oenogilor din Moldova. „Şi România a transmis 49 de indicaţii geografice precum «Noua Moldovă», «Dealurile Moldovei», consumatorii ar putea fi derutaţi, care Moldovă?", mai adaugă acesta, precizând că acestea sunt noile regu