Naţionaliştii din Finlanda au devenit a treia forţă politică a ţării, după scorul fără precedent obţinut duminică la alegerile legislative, câştigate foarte strâns de conservatori. Europa are motive să se îngrijoreze că în Finlanda progresează într-un mod spectaculos un partid care este eurosceptic, care doreşte măsuri radicale împotriva imigranţilor şi care nu-şi ascunde unele accente xenofobe.

În 2007 acest partid era sprijinit de 4 la sută din electorat, pentru a deveni astăzi a treia forţă politică a ţării. Într-un fel sau altul, cu nuanţe diferite, ceea ce se întâmplă în Finlanda se întâmplă şi în alte ţări : în Franţa, în Suedia, în Olanda, în Austria.

Într-o Europă greu încercată de criza economică, de multiplicarea planurilor de austeritate, de presiunea imigraţiei, precum şi de o debusolare culturală şi morală pe fond de globalizare, există această tendinţă de repliere naţională. "Finlandezii înainte de toate" – este sloganul partidului "Adevăraţii finlandezi". "Preferinţa naţională franceză" este sloganul Frontului Naţional în Franţa. Construcţia europeană, aşa cum se derulează ea în acest moment, este şi ea pusă în cauză de partidele naţionaliste, populiste şi eurosceptice, dar şi de extrema stîngă şi de unele formaţiuni ecologiste.

Revine în actualitatea mai degrabă ideea de stat-naţiune decât cea de Federaţie Europeană. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene se grăbea astăzi să precizeze că în nici un caz rezultatul alegerilor din Finlanda nu va compromite planul european de ajutorare a Portugaliei, ţară aflată în mari dificultăţi bugetare. Iată o excelentă manieră de a spune că de fapt scrutinul legislativ din Finlanda ar putea avea efecte în Portugalia.

Pentru că populiştii finlandezi se opun de fapt instituirii unui fond european destinat ajutorării ţărilor aflate în pragul falimentului. Ei nu au încă o mare capacitat