Soluţia filosofului Karl Popper de a-i anihila pe Elena Udrea şi pe ceilalţi promotori ai pseudo-democraţiei

Filosoful britanic Karl Popper, binecunoscut pentru “Societatea deschisă şi duşmanii ei”, atrăgea atenţia asupra faptului că, pentru ca o democraţie să funcţioneze şi să nu alunece spre autoritarism şi abuz de putere, instituţiile trebuie construite în aşa fel încât acei decidenţi care sunt incompetenţi sau rău intenţionaţi să nu poată să strice prea mult. Acest lucru înseamnă o foarte bună echilibrare a puterii şi trasarea unor limite clare ale ariei de exercitare a puterii pe care nimeni să nu le poată depăşi. Dezechilibrul între puterile statului şi insuficienta conturare a limitelor de decizie a politicienilor şi instituţiilor creşte periculos riscul alunecării spre arbitrariu, acte discreţionare şi autoritarism. Este ceea ce vedem cu pregnanţă în ultimii ani că se petrece în România, acum mai mult decât oricând după decembrie 1989. Karl Popper

Elena Udrea s-a dovedit în repetate rânduri un monument de incompetenţă şi o sursă constantă de „acţiuni neprincipiale”. Simplul fapt că un astfel de personaj a obţinut creditul electoral din partea cetăţenilor români care au votat-o într-un colegiu din capitală, dă măsura precarităţii culturii democratice şi uşurinţei cu care manipularea politică poate orbi categorii largi de cetăţeni. Prezentul sumbru pe care îl trăim astăzi sub administraţia Traian Băsescu – PDL este îndeosebi consecinţa directă a votului de la scrutinele din 2007 încoace (începând cu referendumul pentru suspendarea preşedintelui).

Actuala putere a sfâşiat în profunzime substanţa societăţii româneşti. Standardele necesare funcţionării unei democraţii, măcar la un nivel minimal, au fost, rând pe rând, prăbuşite. Deciziile economice sunt incoerente şi lovesc violent în libera iniţiativă. Dialogul social a ajuns cvasi-inexistent. Dome