Pentru câteva zile, în centrul Timişoarei a putut fi văzut un panou publicitar care promova homosexualitatea. Ziariştii au scris cu patimă, timişorenii au pus mâna pe telefon şi au sunat la primărie, iar parlamentarii de Timiş au pus şi ei câteva întrebări, aşa că nu e nicio mirare că panoul a dispărut rapid. Însă conflictul e departe de a se fi încheiat, singura schimbare fiind generată de rocada taberelor: susţinătorii comunităţii gay au trecut la atac, în vreme ce tabăra iniţial revoltată se vede nevoită să pareze loviturile. Că folosirea imaginii unui bebeluş pentru a promova homosexualitatea, în Săptămâna Mare, nu a stârnit tocmai o admiraţie colectivă a timişorenilor, e de înţeles. La fel de adevărat e că există lucruri mult mai groaznice pe meleagurile noastre, lucruri pe care nimeni nu se grăbeşte să le denunţe ca abominabile. Dar, de bună seamă, nici închinarea la idolul modern, şi atât de frumos denumit, „political correctness”, nu e o treabă sănătoasă. Prin urmare, dincolo de revolta de moment a trecătorilor la vederea panoului publicitar, ar merita explorate şi motivele mai puţin emoţionale pentru care reclama poate fi condamnată. Continuarea poveştii neromanţate a panoului publicitar poate fi citită AICI. Pentru câteva zile, în centrul Timişoarei a putut fi văzut un panou publicitar care promova homosexualitatea. Ziariştii au scris cu patimă, timişorenii au pus mâna pe telefon şi au sunat la primărie, iar parlamentarii de Timiş au pus şi ei câteva întrebări, aşa că nu e nicio mirare că panoul a dispărut rapid. Însă conflictul e departe de a se fi încheiat, singura schimbare fiind generată de rocada taberelor: susţinătorii comunităţii gay au trecut la atac, în vreme ce tabăra iniţial revoltată se vede nevoită să pareze loviturile. Că folosirea imaginii unui bebeluş pentru a promova homosexualitatea, în Săptămâna Mare, nu a stârnit tocmai o admiraţie colec