Peste două miliarde de euro pe an – atât reprezintă bugetele reunite ale Bucureștiului. Aceasta pare a fi miza reală a disputelor axate pe noul proiect de organizare a celui mai mare oraș din România.

Alegeri uninominale pentru Consiliul Capitalei, care va avea 84 de membri (față de 55 în prezent). Desființarea consiliilor locale și dispariția primarilor de sector așa cum îi știm astăzi. Înlocuirea lor cu primari (sau viceprimari) de sector aleși de Consiliu din rândurile proprii. Majoritatea atribuțiilor vor fi concentrate în mâinile Consiliului și ale primarului general (care va fi ales în continuare prin vot direct), iar pentru competențele reduse care vor rămâne în ograda edililor de sector banii vor fi alocați tot de consilieri.

Acestea sunt principalele schimbări pe care le propune proiectul de Lege a Capitalei inițiat de un grup de politicieni din Partidul Democrat Liberal. „Inițiativa nu este născută în laboratoare de partid, cum spun unii, ci în rândurile societății civile. Actualul cadru legislativ nu mai corespunde cu nivelul de dezvoltare a orașului și, în lipsa unei strategii coerente, nu putem avea o evoluție armonioasă“, spune Elena Udrea, principala promotoare a proiectului, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și președinte al PDL București. Ea susține că, atâta timp cât există șapte instituții diferite, cu șapte bugete separate, care se ocupă de un singur oraș, lucrurile nu pot merge cum trebuie. „Poate doar dacă toți primarii și toate consiliile ar fi de aceeași culoare politică“, adaugă Udrea.

Ce se rezolvă și ce nu

Sorin Ioniță, director de cercetare al Societății Academice Române, spune că ONG-ul pe care îl reprezintă a arătat, încă din 2008, care sunt problemele administrative ale Bucureștiului. „Am indicat unde sunt suprapuneri de atribuții și unde sunt goluri. Considerăm în continuare că o schimbare în