Evoluţia din ultimii 15 ani de pe piaţa de artă din ţara noastră se regăseşte acum într-un catalog. Intitulat "Indexul pieţei româneşti de artă", include toate vânzările publice (la licitaţii) din perioada 1995-2010. Sunt acoperiţi peste 1000 de artişti români, atât de patrimoniu cât şi contemporani.
Lansarea indexului a fost făcută la sediul Bursei de Valori Bucureşti, în prezenţa directorului general al instituţiei, Valentin Ionescu. Domnia sa a declarat că "arta reprezintă o piaţă financiară alternativă şi totodată un mod de finanţare a artiştilor" şi că prin această combinare de forţe, BVB şi Artmark (casa de licitaţie ce a lansat catalogul) îşi lărgesc baza de potenţiali clienţi.
Manuela Plăpcianu, CEO al casei de licitaţii Artmark, spune că "inves-tiţia în artă reprezintă un gest firesc de diversificare a portofoliului". Domnia sa a atras atenţia asupra faptului că arta poate fi considerată o investiţie pe termen lung, având în vedere randamentul mediu anual de 11% din ultimii zece ani. Doamna Plăpcianu a menţionat că valorile maxime ale vânzărilor cresc de la un an la altul.
Astfel, cel mai scump tablou vândut în România în 2009 a fost "Aişe" de Camil Ressu pentru 160.000 euro, în timp ce în 2010 cel mai scump a fost "Ţărăncuţă odihnindu-se" de Nicolae Grigorescu, pentru 270.000 euro. În opinia sa, în ultimii cinci ani, arta a fost cea mai bună investiţie, aducând per total un câştig de 154%. Prin comparaţie, din 2005 până acum, domeniul imobiliar a crescut cu 63%, indicele bursier BET cu 60%, iar cursul euro cu 19%.
* Drumul către o piaţă matură
Ca şi pe plan bursier sau bancar, nici în comerţul cu artă, ţara noastră nu reprezintă o piaţă matură. Evenimente precum lansarea catalogului cu evoluţia preţurilor, a indicelui "Art Consacrat" (n.r. care urmăreşte evoluţia tranzacţiilor cu operele a 100 de artişti consacraţi) şi a unui
