Un cercetător de la Universitatea Cambridge susţine că Paştele ar putea avea o dată fixă. Expertul britanic a ajuns la această concluzie după studierea atentă a Bibliei, dar şi a istoriei şi astronomiei, scrie Reuters. În cartea sa, intitulată "The Mystery of the Last Supper" ("Misterul Cinei celei de Taină"), Colin Humphrey, profesorul britanic care a studiat îndelung fenomenul biblic, a încercat să explice toate contradicţiile care îi intrigă pe istorici de multe secole. Cu ajutorul unui astronom, Humphreys a reconstruit calendarul evreiesc vechi şi a efectuat mai multe calcule pentru a "remedia" eroarea.

În primul rând, Humphreys afirmă că ultima masă pe care Mântuitorul a luat-o alături de cei 12 apostoli, cunoscută sub numele de Cina cea de Taină, ar fi avut loc miercuri, nu în Joia Mare sau în Joia Patimilor. Decalarea cu o zi ar putea ajuta la fixarea unei date invariabile pentru sărbătorile pascale.

În al doilea rând, din studiile sale reiese că "Iisus, alături de Matei, Marcu şi Luca, ar fi folosit un calendar diferit de cel al lui Ioan, care data din vremea lui Moise. Ioan, celălalt evanghelist, se ghida după calendarul evreiesc de rit nou". Potrivit expertului, Biblia a preluat data din calendarul iudaic vechi, în locul celui oficial, folosit la momentul crucificării lui Iisus şi care este în uz şi astăzi. Vechiul calendar indica faptul că cina de Paşte sau Cina cea de Taină a avut loc miercuri.

În al treilea rând, acest decalaj şi faptul că Cina cea de Taină a avut loc cu o zi mai devreme decât s-a crezut până acum ar explica multitudinea de evenimente care s-au derulat între Cina cea de Taină şi Răstignire şi care au fost consemnate în Evanghelii.

Conform rezultatelor obţinute, Răstignirea a avut loc la 3 aprilie anul 33 după Hristos, iar Învierea, la 5 aprilie 33. Aceasta înseamnă că data fixă a Paştelui ar putea fi 5 aprilie. @