Statul român este bun de plată din cauza dezinteresului autorităţilor în privinţa retrocedării unei suprafeţe de aproape două mii de metri pătraţi din Grădina Botanică din Craiova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român la plata a circa 120.000 de euro moştenitorilor fostului proprietar al unei suprafeţe de teren din Grădina Botanică. Scandalul a ieşit la iveală după ce Ministerul Finanţelor a cerut Prefecturii Dolj printr-o adresă din februarie 2011 să-i găsească pe vinovaţi, considerând că responsabilii sunt în curtea ei.

„Statul are drept de regres împotriva persoanelor care prin activitatea lor, cu vinovăţie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotărâre a Curţii (...) Totodată, vă învederăm (...): în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, acţiunea în regres împotriva aceluia care, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, a provocat situaţia generatoare de daune, este obligatorie“, se arată într-o adresă a ministerului trimisă pe 16 februarie 2011. Practic, oficialii de la Bucureşti consideră că vinovaţi de condamnarea statului român la CEDO sunt angajaţii din Prefectura Dolj.

Ce s-a întâmplat de fapt

În anul 1950, un teren de 2.140 de metri pătraţi din Craiova, ce aparţinea părinţilor Ilenei Florica Solon, a fost naţionalizat. Pe el a fost amenajată o parte din Grădina Botanică, dată apoi în administrarea Universităţii din Craiova. În 2001, Solon a cerut despăgubiri Universităţii, dar a fost refuzată. Universitatea a motivat că nu are bani pentru aşa ceva şi a „îndreptat cererea“ către prefectură, după cum se arată în adresă. Atunci Solon a dat Universitatea în judecată, cerând 70 de dolari pe metrul pătrat. Tribunalul Dolj a respins cererea în 2003, spunând că este prematură şi că reclamanta trebuia să aştepte decizia Prefecturii Dolj