În această dimineaţă, gravorul Octavian Ion Penda, desenatorul bancnotei de 500 de lei şi făuritorul Muzeului Hărţilor şi Cărţilor Vechi, s-a stins la Spitalul Matei Balş, după o lungă suferinţă. Avea numai 55 de ani.

„S-a stins un mare artist. Un artist din nobilă stirpe a Renaşterii, a acelei epoci în care au creat Leonardo şi Dürer, Michelangelo şi Benvenuto Cellini. Renaşterea nu a fost doar o epocă istorică, a fost, şi este încă, o stare de spirit. Iar dacă eşti artist, acest spirit se manifestă în tot ceea ce faci, în tot ceea ce gândeşti, în viaţă şi operă, în ansamblul lor", se arată într-un comunicat al ministrului Culturii, Kelemen Hunor.

Un asemenea artist a fost Octavian Ioan Penda, cu multiple valeităţi: pictor şi gravor, sculptor şi medalist, ceramist şi sticlar, scriitor şi profesor.

„Într-o epocă bântuită mai degrabă de experimente artistice sterile, Octavian Penda a creat cu o forţă şi o naturaleţe copleşitoare, transformând materia în frumuseţe pură. A pictat biserici şi a modelat lutul şi bronzul, a făcut pictură de şevalet, a creat medalii şi a gravat însemne, timbre şi bancnote. A vorbit şi a scris, dăruind celor din jur învăţătură şi bucurie. Nu în ultimul rând, Octavian Penda a fost cel care a construit şi a condus o adevărată bijuterie, unică în România şi în această parte a Europei: Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi"a, mai spus Kelemen Hunor.

Omul Octavian Penda a plecat prematur dintre noi, dar opera sa, vastă, proteică şi surprinzătoare, îşi aşteaptă exploratorii. Artistul a debutat la numai doi ani după terminarea Academiei de Arte din Bucureşti, câştigând concursul pentru proiectul medaliei comemorative „2050 ani de la crearea Statului Dac". Memorabil este că unul dintre cei înscrişi în competiţia ce s-a derula în 1982 era însuşi Salvador Dali.

Creaţiile sale se regăsesc şi în filatelie, Penda fiind