Pentru cine n-a observat, odată cu intrarea în UE şi spaţiul Schengen, probabil la sfârşitul acestui an, dacă om putea să-l ungem cu ceva pe Sarkozy, dispar consecinţele practice ale Tratatului de la Trianon, marota radicalilor maghiari. Cu alte cuvinte, se şterge graniţa fizică dintre Ungaria şi România. Sursa: EVZ
Deja cumpărarea de case şi terenuri într-o parte sau alta a frontierei e la liber, iar impresia mea este că mai mulţi români din Oradea, Arad şi Timişoara îşi iau a doua locuinţă în Ungaria, decât invers - maghiari care să se stabilească la noi. Pe de altă parte, mai mulţi investitori mici şi medii unguri îşi fac firme în România decât o fac ai noştri la ei; să fie primiţi, şi unii, şi alţii. După cinci ani de rezidenţă, românii vor vota în alegerile locale din comunele ungureşti unde s-au stabilit. În timp, dacă se strâng suficient de mulţi şi chiar au chef să se implice, vor putea influenţa în mod serios viaţa politică locală de acolo.
Aşa stând lucrurile, inflamările recente de la Bucureşti când un funcţionar din Harghita cu fizic de malac şi creier de 10 ani s-a dat în stambă pe YouTube, ori când diverşi lideri locali secui foarte provinciali cântă şi recită zahariseli de secolul XIX, par caraghioase. E drept că discursul oficial la Budapesta sub Viktor Orban a căzut şi el în păşunism, ceea ce e un mare regres pentru o capitală altfel sofisticată şi tolerantă. Însă tocmai de aceea opinia publică europeană l-a şi taxat pe premierul maghiar pentru derapaje antiliberale, aşa cum a făcut-o la vremea respectivă şi cu Sarkozy sau diverşi miniştri de-ai lui Berlusconi. Fix când era să părem şi noi mai înţelepţi şi mai moderni decât vecinii unguri, lăsându- i pe Orban şi partidul Fidesz să se compromită în fanteziile lor neo-medievale cu naţiunea maghiară (pur retorice: la referendum cetăţenii din Ungaria au respins acordarea de dreptu