De pe 20 mai, România va avea un sistem de semnalare a cazurilor de răpire a minorilor. Informaţia va apărea imediat pe net, în gări sau în autobuze. Sursa: LIBERTATEA

Larisa Chelaru, Roxana Iakab, Andreea Simon sau Elvira Ghioaca. Sunt numele unor copile devenite subiectele unor anchete care au ţinut primele pagini ale ziarelor în ultimii ani. În primele două cazuri, micuţele au fost găsite moarte, în ultimele două, investigaţiile sunt încă deschise. Deznodământul putea fi însă cu totul altul dacă în România ar fi existat la acea vreme o alertă de tip AMBER. Sistemul - funcţional în mai multe ţări - face ca autorităţile şi publicul larg să se mobilizeze pentru a împiedica planurile răpitorilor de copii. Televiziunile, presa scrisă, călătorii din trenuri sau din autobuze primesc imediat vestea răpirii minorului şi pot sări, dacă e cazul, în ajutorul poliţiştilor.

În momentul de faţă este pusă la punct o variantă românească a sistemului: Alertă răpire copil în România. Pentru început, timpul estimat pentru propagarea informaţiei prin toate canalele de informare posibile ar putea fi de maximum trei ore.

Statistică: 90% din cazuri sunt plecări voluntare

Coordonatorul proiectului "Alertă răpire copil" în România este şeful Poliţiei Capitalei, chestorul Vasile Viorel. Acesta a explicat, ieri, că "răpirile de copii nu reprezintă un fenomen în România, însă autorităţile trebuie să fie pregătite pentru a gestiona eficient orice astfel de caz".

Sistemul, care va deveni operaţional de pe 20 mai, se va declanşa atât în cazurile de răpire, cât şi în situaţia în care viaţa unui copil dispărut poate fi în pericol din cauza stării de sănătate precare a acestuia.

Potrivit iniţiatorilor proiectului, mecanismul "Alertă Răpire Copil" e conceput pentru situaţii excepţionale, ceea ce înseamnă că declanşarea sa se va fa