Centrul urma să preia operaţiunile de back-office pentru clienţii fondului de pensii private obligatorii administrat de ING în Ungaria, însă guvernul condus de premierul ungar Viktor Orban a decis folosirea celor aproximativ 11 miliarde de euro - valoarea activelor deţinute de fondurile de pensii private - pentru acoperirea găurilor din buget şi pentru reducerea datoriei publice (care ajunsese la 80% din PIB, cea mai ridicată din Europa de Est). Guvernul ungar a motivat necesitatea preluării în administraţia statului a activelor fondurilor de pensii private (aşa-numitul pilon II) prin faptul că tocmai acest sistem a creat deficite bugetare şi datorie publică, 8% din salariul brut al fiecărui angajat mergând în siste mul de pensii private. "În ciuda speculaţiilor din presă, dorim să precizăm că un motiv de bază în luarea deciziei de închidere a centrului de servicii din Cluj a fost contextul macroeconomic la nivel european, respectiv prelungirea recesiunii peste aşteptările noastre iniţiale.Mai mult, unele dintre ţările ale căror procese urma a fi transferate în ING SCE au fost subiectul aplicării unor măsuri legislative cu efecte radicale în ceea ce priveşte sistemele de pensii private", a declarat pentru ZF Transilvania Raluca Deac, ofiţer de comunicare al ING Service Center Europe. Nu au fost menţionate ţările unde au fost luate măsuri legislative, dar în Ungaria a fost cea mai mare schimbare Paradoxal însă, Ungaria a ajuns în această situaţie din cauza crizei financiare, generată de asumarea unor riscuri prea mari de către marile bănci.De altfel, chiar grupul ING a fost nevoit să accepte de la statul olandez un ajutor financiar de 10 miliarde de euro în 2008. Ar fi trebuit să aibă 1.000 de angajaţi şi 11 milioane de clienţi în doi ani Centrul de servicii al ING a fost deschis pentru a unifica activităţile departamentelor financiar, IT, operaţiuni şi risc din