Deşi se află într-un stadiu incipient de dezvoltare, piaţa de artă românească este martora unui proces accelerat de emancipare. Valoarea vânzărilor prin licitaţii de artă în România a crescut cu 124% în 2010 faţă de 2009, de la 3,7 la 8,3 milioane de euro iar randamentul anual mediu a fost de 40%, potrivit celei de-a doua ediţii a Indexului Pieţei Româneşti de Artă.
Lansat de Casa de licitaţii Artmark şi Bursa de Valori Bucureşti, catalogul, care poate fi accesat online la www.indexulpieteidearta.ro, conţine monitorizarea şi procesarea tuturor vânzărilor publice din România - prin licitaţie de artă, în ultimii 16 ani (1995-2010). Sunt incluse lucrările a peste 1.000 de artişti români, de patrimoniu sau contemporani, cei mai tranzacţionaţi în această perioadă. Informaţiile se referă la cotaţiile şi randamentele anuale ale acestora şi concluzionează randamente anuale medii pe întreaga perioadă de tranzacţionare a fiecărui artist, ilustrate prin grafice ale evoluţiei valorii de piaţă. Cele şapte case de licitaţii din România - Alis, Araart, Artmark, Căluşari, GoldArt, Monavissa şi Quadro - pun în vânzare aproximativ 700 de lucrări în fiecare lună.
Investiţiile în artă “devin un gest firesc în ceea ce priveşte diversificarea portofoliului investiţional” menţionează Manuela Plăpcianu, CEO Artmark, adăugând că Indexul reprezintă un proiect care “pune din nou o piatră de temelie în piaţa de artă.”
Aşadar, pe piaţa de artă românească Rudolf Schweitzer Cumpăna deschide topul celor mai tranzacţionaţi zece artişti în ultimii 15 ani şi este urmat de Theodor Pallady, Alexandru Biju, Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Samuel Mutzner, Adam Bălţatu, Gheorghe Petraşcu şi Octav Băncilă.
La categoria celor mai bine vândute lucrări primele patru poziţii sunt dominate de Nicolae Grigorescu cu “Ţărăncuţă odihnindu-se” (270.000 de euro), “Cârciuma la Ruc
