- Editorial - nr. 766 / 19 Aprilie, 2011 Siguri fiind ca derbedeul Csibi Barna, insul cu apucaturi de calau, pornit impotriva a tot ce este romanesc, in ura lui viscerala, nefasta, in postura lui de jalnica piticanie, care nu a avut ceva mai bun de facut in acea zi de 14 martie a.c., lasata de Dumnezeu, decat sa recurga la "judecarea” si la spanzurarea, simbolica, a uriasului Avram Iancu, comandant de oaste, la 24 de ani, in cetatea de cremene a Apusenilor, la 1848-1849, n-a citit nici macar un rand despre Craisorul Muntilor, ii vom aduce la cunostinta continutul unui document al vremii. Spre stiinta lui, vom publica, in randurile care urmeaza, raportul capitanului Gratze catre Excelenta sa baronul de Wohlgemuth, guvernator civil si militar al Transilvaniei, raport redat in cartea "Istoria miscarii romanesti din Ardeal in anii 1848 si 1849”, dupa Parti alese din Istoria Transilvaniei de Gheorghe Barit, urmata de rapoartele prefectilor de legiune: Avram Iancu, Simion Balint, Axente Sever si alte documente importante”, cuprinse in cartea lui Virgil Popescu-Ramniceanu, aparuta in anul 1919. Conformandu-se, intru totul, ordinului nr. 3013, din 9 decembrie 1849, culegand suficiente informatii asupra purtarii conducatorilor romanilor aflati sub ordinul capitanului Gratze, cu o oarecare intarziere, intr-un raport intocmit la Orlat, in 10 ianuarie 1850, acesta scria: "Am avut sub ordinele mele, in timpul operatiunilor pe malul drept al Muresului, in noiembrie 1848, pe prefectii Iancu, Buteanu, Axente, Balas (n. probabil Balasescu) si Popovici, cu trupele lor (…): s-au supus, intotdeauna, in total, ordinelor mele si, in cazuri de actiuni independente, purtarea lor a fost neincetat in sensul inaltelor ordine ale Excelentei Sale, Comandantul Tarei, evitand, astfel, orice violenta si jafuri. Ei si-au indeplinit, cu totii, datoria in modul cel mai constiincios, si prefectul Ianc