„Am luat facultatea ca un hobby" sau „îmi era la îndemână să merg la acea universitate". Cu astfel de argumente, unii deputaţi tineri din România explică de ce au ales să se înscrie la o anumită instituţie de învăţământ. Astfel, două treimi dintre tinerii noştri parlamentari au ajuns să urmeze universităţi considerate mediocre sau foarte slabe, potrivit criteriilor internaţionale.
În România există 52 de deputaţi care au mai puţin de 40 de ani. Aceştia fac parte din primele generaţii care nu s-au format în sistemul universitar comunist, putând fi consideraţi tinerele speranţe politice ale României. Din păcate însă, pregătirea lor academică nu este un atu în favoarea acestei teorii. În lumea liberă de după Revoluţie, majoritatea tinerilor politicieni au preferat să frecventeze universităţi modeste şi chiar foarte slabe. Comparând topul instituţiilor de învăţământ din România, realizat de Ad-Astra, o respectabilă asociaţie a cercetătorilor români, cu instituţiile de în-văţământ urmate de deputaţii tineri aflăm următoarele concluzii:
>>27 din parlamentarii tineri (65%) au urmat instituţii de învăţământ autohtone din jumătatea de jos a clasamentului universităţilor.
>>22 dintre „aleşi" (52%) au terminat facultăţi aflate pe ultimele poziţii ale topului. Acestea sunt, în majoritatea lor, universităţi particulare care, în ultimii ani, s-au aflat în mijlocul unor diverse scandaluri sau suspiciuni.
>>doar 9 deputaţi tineri (21%) au urmat universităţi clasate în primul sfert al topului.
Trebuie menţionat că 10 deputaţi nu au putut fi monito-rizaţi deoarece aveau CV-uri incomplete sau studiile urmate erau descrise evaziv.
„Nu mai ştiu de ce m-am dus la Drept"
Studiul realizat de Ad-Astra a ierarhizat 49 de universităţi româneşti pe baza numărului de articole ştiinţifice indexate de ISI Web of Science, o instanţă i
