Ziarul Financiar începe campania "Debirocratizaţi economia". Citiţi astăzi cât de complicat este pentru o persoană fizică să-şi facă cea mai simplă formă de business: PFA, adică persoană fizică autorizată.
Dacă un muncitor într-o fabrică de pâine vrea să-şi facă o mică afacere cu covrigi, nu poate merge într-un singur loc, la o unică instituţie care în două ore să îi elibereze actele necesare, ci trebuie să se apuce de un adevărat slalom. Acte legalizate la notariat, autorizaţie de la asociaţia de proprietari privind folosirea sediului profesional (în cazul în care covrigăria se deschide la parterul unui bloc), dosar cu minimum opt acte la Oficiul Registrului Comerţului Teritorial (ORCT).
"E abstractă procedura asta: cu atâtea acte şi cereri. Nici măcar nu ştiu cum să completez formularele. M-aş aştepta să găsesc o hartă cu fiecare pas şi ghişeu la care trebuie să mă duc şi mai ales cât trebuie să plătesc. Nu poţi să-ţi faci un calcul clar, de costuri şi timp", spune dezorientat Andrei, aşteptând la un ghişeu la Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti, pentru a-şi deschide un PFA pentru intermedieri financiare.
La întrebarea "În ce stadiu al procedurii sunteţi?", acesta a răspuns: "Habar n-am! E o aiureală totală!" PFA-ul ar trebui să fie cea mai simplă formă sub care persoanele fizice pot desfăşura individual şi independent activităţi economice, durata medie pentru deschiderea acestuia fiind de două săptămâni.
Însă chinul nu se opreşte la procedura de deschidere a unui PFA: imediat după ce o persoană fizică autorizată obţine certificatul de înregistrare în Registrul Comerţului trebuie să mai facă o serie de drumuri la Casa Naţională de Pensii, Casa Naţională de Sănătate şi Administraţia Financiară, pentru a depune declaraţii, urmând ca după primul trimestru să achite lunar taxele.
De ce să devii persoană fizică autorizată?