Tradiţiile din Săptămâna Mare îi îndeamnă pe creştini să respecte anumite ritualuri, dar vin şi cu interdicţii, astfel încât pe parcursul anului fiecare să aibă parte de sănătate, prosperitate şi holde cu roade bogate.
Pastorala Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei: „Să nu-i uităm pe cei doborâţi de furia cutremurelor“ (FOTO)
Fiecare dintre noi ne ascultam în copilărie bunicii cu mare băgare de seamă când intram în Săptămâna Patimilor şi orânduiala se schimba. Eram ochi şi urechi atunci când ni se spunea că nu avem voie să spălăm rufe în unele zile, să lucrăm în grădină sau să mâncăm anumite alimente pentru că răul s-ar fi abătut asupra casei. Toată familia intra într-o succesiune de ritualuri, adaptate după voia celor din casă, pentru ca pe viitor bunicii, părinţii şi copiii să fie feriţi de boli, de sărăcie, de dezamăgiri sau de singurătate.
Trecerea anilor a pus într-un con de umbră în zona urbană tradiţiile, mai ales în cazul tinerilor, dar la sate încă sunt păstrate obiceiurile din Săptămâna Patimilor.
Una dintre superstiţiile din Săptămâna Patimilor spune că nu e bine ca în această perioadă să fie consumat oţet. Tot în privinţa alimentaţiei, în Joia Mare sunt excluse din meniu urzile pentru că înfloresc, "nuntesc" în vorba populară, şi nu mai sunt bine de mâncat.
Bătrânii spun că în Joia Mare este indicat să nu dormi după-amiaza pentru că acest somn va atrage după sine lene pentru tot anul. Pe lângă asta, superstiţia mai aspune că cei care trag un pui de somn în Joia Mare vor fi incapabili să ducă la bun sfârşit un lucru început, oricât de nesemnificativ ar fi acesta.
Cele mai multe ritualuri sunt pentru Vinerea Mare sau Vinerea Neagră.
Credincioşii aşteaptă această zi ca să vopsească ouăle de Paşte, despre care se spune că au puteri miraculoase.
Pe lângă faptul că pot fi păstrate mai mult t
