Investiţia în arta românească a adus randamente medii de 40% în euro anul trecut, mult peste câştigurile pe care le-au adus plasamentele în acţiuni, aur sau moneda europeană.
Indicele pieţei româneşti de artă, calculat de casa de licitaţii Artmark şi care include peste 100 de artişti de patrimoniu şi contemporani, a înregistrat un randament mediu de 40% calculat în euro în 2010. Anul trecut principalul indice bursier BET a înregistrat o apreciere de 12,3% calculată în lei, în timp ce aurul a crescut cu 38% în lei, iar euro s-a apreciat cu circa 1,4% în raport cu leul. Randamentele ridicate aduse de artă sunt însă asociate cu riscuri pe măsură. Spre deosebire de investiţiile în acţiuni, plasamentele în obiecte de artă sunt mai riscante pentru că piaţa obiectelor de artă este puţin lichidă, opacă şi nereglementată.
"Indicele pieţei de artă conţine un coş de o sută de artişti români care deţin ponderi egale în indice. Actualizarea evoluţiei indicelui are loc săptămânal", a spus Manuela Plăpcianu, directorul executiv al casei de licitaţii Artmark.
Potrivit calculelor Artmark, în ultimii 16 ani randamentul anual mediu al pieţei româneşti de artă a fost de 36%.
"Nu cred că asistăm la un bubble al pieţei de artă în România. De asemenea, nu cred că există pericolul ca piaţa de artă să înregistreze o cădere în următorii şapte-zece ani, pentru că în România piaţa se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare. Recordul pieţei româneşti de artă este de 240.000 de euro, în timp ce Ungaria a depăşit pragul de un milion de euro pentru un tablou încă din 2007. Cel mai probabil Nicolae Grigorescu va fi pictorul care va bate recordul de un milion de euro, este însă dificil de estimat în cât timp se va întâmpla acest lucru", a continuat Plăpcianu.
Recordul pieţei de artă este de 240.000 euro şi a fost stabilit de tabloul "Cârciumă la R
