Zilele trecute, Parlamentul de la Budapesta a aprobat textul noii Constituţii, un document pe care mass-media din Europa l-a primit cu mari rezerve. Astfel, ea remarca, la unison aproape, că aceasta este "ultraconservatoare" sau „foarte controversată", în sprijinul acestei observaţii citând-se prevederile ei.
De pildă, revista pariziană „L'Express" opina că ea „pune bazele unui stat autoritar" şi cita şi un membru al opoziţiei de la Budapesta potrivit căruia se asistă la „funeraliile republicii". După promulgarea ei de către preşedintele ţării, un gest formal făcut de un apropiat al celei ce a iniţiat-o, premierul Viktor Orban, Constituţia va intra în vigoare la 1 februarie 2012. Ca urmare, ţara îşi va schimba numele din Republica Ungară în Ungaria, ea vrându-se o continuatoare a statului dinaintea celui de al Doilea Război Mondial - adică a regatului guvernat de amiralul Horthy. Textul ei porneşte prin a se referi la Dumnezeu, creştinism şi familie, în sensul tradiţional al acesteia din urmă. Iar lucrul respectiv se petrece într-o ţară care, cum observa o mare publicaţie pariziană, este considerată „una dintre cele mai puţin religioase din Europa". Totodată, ea restrânge competenţele Curţii Constituţionale, suprimă independenţa magistraturii şi modifică felul în care vor fi numiţi conducătorii tuturor instituţiilor statului, al căror mandat va fi de nouă ani. Ca urmare, aceştia nu pot fi afectaţi de eventualele schimbări de guvern şi chiar pot reduce masiv marja de manevră a unei alte coaliţii decât cea conservatoare de azi. De asemenea, fapt aproape ieşit din comun în Europa, noua Constituţie prevede crearea unui Consiliu Bugetar, care, mai mult ca sigur, va fi compus de apropiaţi ai actualului premier. Noul organism poate bloca adoptarea bugetului şi astfel poate provoca dizolvarea parlamentului, în caz că guvernarea aparţine altui partid decât cel al lu
