Circa 80% din termocentralele din România au durata de viaţă depăşită, 31% din hidro­centrale trebuie înlo­cuite, 65% din reţelele de dis­tribuţie a energiei sunt într-un grad avansat de uzură, reţeaua de transport al gazelor na­turale este "expirată" în proporţie de 60%. Nota de plată a 20 de ani de lipsă de in­vestiţii se va ridica la circa 40 mld. euro, potrivit unui draft al Strategiei energetice 2011-2035, încă nepublicată de Ministerul Economiei, după doi ani de dezbateri.

"Sectorul energetic românesc a fost în mod sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, nefiind considerat o componentă esenţială a infrastructurii, precum şi din cauza faptului că in­vestiţiile în acest sector se recuperează în pe­rioade lungi de timp, 15 - 30 ani", se arată în documentul amintit. Această ne­glijen­ţă se poate vedea în datele legate de situaţia actuală a sistemului energetic, care încă mai funcţionează cu unităţi instalate în anii '60 în contextul în care nicio termo­cen­trală nouă nu a fost dată în funcţiune în ultimii 20 de ani. De altfel, singurele rea­li­zări notabile din acest do­meniu, care acum este considerat strate­gic de către toate autorităţile locale, au fost mon­tarea celor două reactoare de la Cerna­vodă, investiţii care oricum erau înce­pute înainte de 1989.

"Circa 80% din grupurile termoener­ge­tice din România au fost instalate în pe­rioa­da 1970 - 1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată", se arată în Strategia energetică a României pentru perioada 2011-2035.

Nici pe partea de hidrocentrale Ro­mâ­nia nu stă mai bine, 31% din puterea insta­lată totală fiind depăşită. Nici pe partea de gaze naturale situaţia nu este încurajatoare.

"Circa 69% din lungimea totală a Sistemului Naţional de Transport al Gazelor Naturale are durata normată de funcţionare depăşită", mai arată docu­mentul.

În acest context, Minist