Unirea Principatelor
Muzeul Cotroceni găzduieşte, până la 29 mai, o amplă expoziţie, intitulată „Theodor Aman, pictor şi gravor", prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la naşterea şi 120 de ani de la moartea acestui artist. Peste 130 de picturi, gravuri şi desene, obiecte personale, cum ar fi un sigiliu cu iscălitura artistului, o cutie cu pensule, o paletă oferită de elevii artistului cu dedicaţia „Maestrului nostru Th. Aman de diua omastică 1891", provenite din 12 muzee din ţară, retrasează coordonatele unei creaţii ce a deschis drumurile picturii româneşti moderne.
La 20 martie 1831 se năştea la Craiova Theodor Aman, în familia unui negustor bogat, boierit în 1818 de Vodă Caragea. Crescut într- o atmosferă cultivată, de o mamă care i-a urmărit atent înclinaţiile, dovedind de mic o aplecare specială către desen, Aman se va îndrepta către studiul artelor frumoase. După lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la şcoala Centrală din Craiova, pleacă în 1850 la Paris, unde studiază pictura cu Michel Martin Drolling şi cu François Edouard Picot.
Horă la Aninoasa
Cultivat, muncitor, interesat nu numai de pictură, dar şi de literatură şi muzică (a fost şi un talentat violoncelist), Aman va rămâne 10 ani la Paris, unde cunoaşte, de altfel, după numai doi ani, un succes remarcabil. „Autoportretul", trimis la Salonul din 1853, când avea numai 24 de ani, va fi bine primit de cronicari. Format în spiritul artei academiste din Parisul anilor 1850, întors în ţară unde elanurile de 1848 şi dorinţa de emancipare erau vii, pictorul se va opri în primul rând la pictura cu subiect istoric, pe care o consideră un gen superior. După „Lupta de la Olteniţa între ruşi şi turci", realizată al Paris în 1853 şi trimisă în ţară, artistul va semna o întreagă serie de compoziţii ca „Mihai Viteazul primind solii turci cu daruri din partea sultanului", „Unirea Pr
