„Cercetătorii afirmă că este nevoie de 10 ani pentru a determina exact efectele pe termen lung asupra ecosistemelor” (Le Monde). „După Castro, Castro” (Libération). „Franţa şi Germania, în capul creşterii economice europene” (La Repubblica). „NATO îşi poate îndeplini misiunea în Libia” (Financial Times).
Presa europeană scrie despre efectele mareei negre care a lovit coastele Louisianei acum un an de zile.
„O întreagă regiune sinistrată”. Acesta este titlul reportajului publicat de jurnalul catolic La Croix, într-un mic port de pescuit, Point a la Hache, decăzut ca urmare a mareei negre. „Sezonul pescuitului este mediocru, bancurile de stridii sunt distruse, pescarii aflaţi în şomaj au plecat prin alte părţi ale SUA să îşi caute de lucru. În urmă cu un an, cum ştiţi, platforma petrolieră Deepwater Horizon exploatată de compania British Petroleum, exploda în largul coastelor Louisianei, deversând 4,9 milioane de barili de petrol în Golful Mexic. Cea mai gravă maree neagră din istorie. Chiar dacă astăzi petrolul nu mai pluteşte la suprafaţă, bilanţul este negativ. Mai multe evoluţii îi neliniştesc pe oamenii de ştiinţă”, notează La Croix. Din ianuarie [de exemplu], peste 155 de pui de delfini, la care se adaugă un număr neprecizat de pui de balene, şi-au găsit moartea pe coastele Louisianei. De 4 ori mai mult decât în mod normal.
Le Monde publică o contra-anchetă a acestei aniversări nefericite şi semnalează „eşuarea neobişnuită a țestoaselor de mare”. Estimarea pagubelor continuă să facă polemică în SUA. „Polemică ce se face simţită, nu numai în sânul companiei British Petroleum, al asociaţiilor ecologiste dar şi în sânul lumii ştiinţifice”, după cum notează Le Monde. „Cercetătorii afirmă că este nevoie de zece ani pentru a determina exact efectele pe termen lung asupra ecosistemelor. Cât despre impactul mareei negre asupra sănătăţii populaţie
