Gadget-urile care ne ajută să găsim o adresă într-un oraş necunoscut sau descurcă străzile amalgamate ale unei metropole ar putea să fie dăunătoare susţine studiul unui profesor universitar din Marea Britanie, citat de Daily Mail.
Conform studiului, urmărind o săgeată care clipeşte pe ecranul unui GPS sau al unui telefon mobil, oamenii îşi pierd abilitatea de a se orienta. Aparent, oamenii se nasc conştientizând direcţia şi au un "simţ al orientării" dar mare parte din abilitatea oamenilor de a naviga anume provine din capacitatea creierului de a memora experienţe şi locuri prin care a trecut. Astfel creierul recunoaşte obiective importante sau poate crea chiar hărţi mentale ale locurilor familiare.
Dacă şoferii nu îşi fixează referinţe în momentul în care traversează o zonă, există o mare probabilitate să nu mai găsească drumul de întoarcere fără ajutorul GPS-ului.
În plus, folosirea exclusivă a GPS-ului pentru orientare elimină procesul cognitiv. Şoferii nu fac altceva decât să fie atenţi la o voce monotonă care le transmite direcţiile. În loc să vadă, să analizeze şi să judece cu propriul creier, şoferii nu fac altceva decât să urmeze ordinele computerului.
Gadget-urile care ne ajută să găsim o adresă într-un oraş necunoscut sau descurcă străzile amalgamate ale unei metropole ar putea să fie dăunătoare susţine studiul unui profesor universitar din Marea Britanie, citat de Daily Mail.
Conform studiului, urmărind o săgeată care clipeşte pe ecranul unui GPS sau al unui telefon mobil, oamenii îşi pierd abilitatea de a se orienta. Aparent, oamenii se nasc conştientizând direcţia şi au un "simţ al orientării" dar mare parte din abilitatea oamenilor de a naviga anume provine din capacitatea creierului de a memora experienţe şi locuri prin care a trecut. Astfel creierul recunoaşte obiective importante sau poate crea chiar
