Opel Meriva este un mic monovolum care ţine morţiş să se evidenţieze prin portierele ce se deschid în sens invers, precum şi printr-o modularitate fără egal. E suficient pentru a avea succes în România?

Eadevărat că portierele din spate ale lui Opel Meriva se deschid ca la o limuzină, facilitând accesul, şi tot la fel de adevărat e că acest MPV sparge în sfârşit tiparele unui design tern aruncat pe monovolumele dedicate micilor familii. Însă aceste două atuuri ale lui Meriva nu fac neapărat diferenţa pe o piaţă cum este cea românească, în care părinţii cară cu ei în concediu jumătate de casă într-o maşină cât mai ieftină, iar firmele vor maşini cu blazon, care să facă impresie.

Interior de contorsionist

Opel a pus foarte mult accent pe design în această generaţie, astfel încât avem un bord cu design modern şi un habitaclu peste media clasei. Interiorul e mai spaţios decât pare având în vedere lungimea de 4,28 metri a maşinii, are locuri de stocare excelent dimensionate, iar materialele sunt în general moi şi plăcute la atingere, cel puţin în echiparea Cosmo. Pe de altă parte, portbagajul are doar 400 de litri, iar spaţiul pentru pasagerii din spate rămâne mic în ciuda flexibilităţii banchetei, care poate culisa înainte şi înapoi. Aceasta din urmă se poate însă rabata, oferind astfel un spaţiu de bagaje perfect plan, iar forma maşinii permite încărcarea facilă a obiectelor voluminoase.

Merită menţionată insonorizarea bună, completată de un sistem audio standard decent, precum şi ergonomia bună a comenzilor, totul fiind la îndemână. Meriva vine bine dotată în varianta de echipare Cosmo, iar atmosfera de la bord este luminoasă şi relaxantă, un atu important la o maşină de familie.

Turbo mic, dar cu tupeu

Motoraşul turbo scoate 120 de cai din 1.4 litri (există şi o variantă de 140 CP), fiind capabil de sprinturi de la 0-100 km/h în 11,5