De obicei, gospodinele din municipiul şi judeţul Giurgiu îşi curăţă locuinţa înainte de Săptămâna Mare, deoarece bătrânii spun că în această perioadă „este păcat” să faci treburi casnice grele, ci numai ceea ce este absolut necesar, preparate culinare şi aranjarea casei pentru primirea oaspeţilor

În ceea ce priveşte masa de Paşti, sub nici o formă nu trebuie să lipsească ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul. Femeile din satele giurgiuvene respectă ritualul vopsirii ouălor în Joia Mare, deoarece vinerea este considerată ca şi ziua de Paşti, în biserici având loc „Prohodul”. În urmă cu aproximativ 20 de ani, femeile nu aveau posibilitatea să decoreze ouăle ca acum, cu ornamente gata cumpărate din marketuri. Acestea foloseau lumânare topită pentru ornat, ceară de albine amestecată cu cărbune pisat şi frunze de pătrunjel, iar pentru a obţine culoarea preferată utilizau coji de ceapă pentru a obţine culoarea galben şi sfeclă roşie, pentru ouă roşii.

Superstiţii sau obiceiuri ?

„Tot în Joia Mare, creştinii aprind la fiecare mormânt din cimitir, bozii uscate, care semnifică purificarea mormântului, iar femeile împart colaci şi mere. În satele slobozia, Toporu şi Putineiu, bătrânele păstrează tradiţia veche şi aprin focul la mormânt după orele 24,00. La oraş femeile se duc la cimitir dimineaţa” a spus Lucica Damian, referent în cadrul Centrului de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Giurgiu.

De Înviere, în comuna Ulmi cetăţenii fac focuri mari, din 50-100 de cauciucuri de maşină, în faţa bisericilor. Locuitorii din această zonă spun că focurile alungă duhurile rele şi purifică natura. În prima zi de Paşti, în comunele Vărăşti şi Valea Dragului, cete de fete colindă „Buienitul”, un obicei bulgăresc care este respectat de zeci de ani. În funcţie de gazdele colindate, tinerele au un colind specific pentru gosp