Pînă pe 8 aprilie a.c. credeam că singurul extraterestru pe care l-aş putea întîlni în viaţă ar fi autorul puţinelor aserţiuni despre mine din cablogramele Wikileaks. Într-una apar ca senator care, prin 2006, susţine retragerea trupelor române din Irak (exact pe dos: în noiembrie ’06 spuneam într-un interviu tipărit în Ev. zilei că ideea mi se pare nefericită). În alta apar ca ţintă a cabalei unor ex-colegi de partid (merci, ştiam), iar în alta, de prin iunie 2007, apar ca ministru bănuit a susţine „interese economice ruseşti“. Aici e-aici: eu cred că numai un klingonian putea prelua această ultimă şopîrlă – dat fiind că ALRO Slatina a fost măritată fără ca eu să fiu întrebat, iar LukOil a pătruns la noi fără să-mi ceară încuviinţarea. Totuşi, mă cam săturasem să tot fiu catalogat mereu drept agent din solda lui Soros etc., aşa că trebuia să mai diversificăm puţin gama – mulţam, Wikileaks!. Şi, pe de altă parte, recunosc (aşa cum am promis acum două săptămîni), o oarece legătură cu industria rusească eu cam am (am mai scris-o, cu ceva nostalgie). Mai precis: legătura de bază (întîmplător şi singura) pe care am avut-o cu industria rusă este un ceas Kirovskie pe care bunicul patern l-a cumpărat cîndva în anii ’50 sau ’60 din comerţul socialist, pe care şi eu l-am purtat prin ’86-’87 şi pe care, într-o totală lipsă de vigilenţă, taică-meu l-a uitat pe ghizdul unei fîntîni acum cîţiva ani, pe cînd se reculegea după o partidă de pescuit prin Sud, pe la Dunăre.
DE ACELASI AUTOR Cînd dna Merkel va primi ajutoare de la Madrid (şi Bucureşti) La un vin cu Don Quijote, pe teme de infrastructură De ce UE chiar merită Premiul Nobel Ce-am putea aştepta de la aceste alegeri? Ca startrek-ist cu ceva vechime, eu îs sigur că civilizaţii extraterestre plutesc prin infinit – şi, pentru a le face viaţa mai uşoară, le dau şi lor cîteva detalii, în scopul de a mă scana mai bine.
