Obiceiul „păştenilor” a apărut pentru prima dată în satul Vinerea, în anul 1948, iniţiat de părintele Ioan Sabău. Potrivit tradiţiei, localnicii care împlinesc vârsta de 60 de ani, în anul Sărbătorii, se îmbracă în straie populare şi pregătesc ceremonia împărţirii „paştilor”.

Aceste activităţi s-au răspândit în zona Cugirului, în timp, organizate miercuri, iar, la Vinerea, în Joia Mare. Ca în fiecare an, cei peste 70 de „păşteni” de acum s-au întâlnit, la Cugir, înainte cu mult de Săptămâna Mare, în casa preotului, unde au fost discutate toate detaliile referitoare la pregătirea Sărbătorii. Toate cheltuielile „împărţirii paştillor” – necesare pentru vinul, pâine, ciubere şi vase, lumânări – sunt suportate de „păşteni”. Vasele sunt inscripţionate cu anul, semnul crucii şi urarea “Hristos a Înviat! Adevarat că a Înviat!”.

Miercuri, în jurul orei 13.00, au fost aduşi de la biserică praporii, steagurile, de către şapte „păşteni”, la casa parohială a părintelui Pintea Dumitrean. La ora 15.30 a început ceremonia propriu-zisă a “păştenilor”, cu o slujbă religioasă, după care alaiul lor a pleacat, în procesiune, spre biserica „Sfânta Treime”, unde se aflau cele necesare pentru pregătirea Sfintelor Paşti (vinul şi pâinea). „Păştenii” au mers în coloană, iar primul dintre aceştia purta steagul tricolor, urmat de soborul de preoţi şi oficialităţi locale. Bărbaţii au purtat ciubere în mâini, iar femeile, găleţi. O ultimă oprire s-a făcut în faţa curţii bisericii, unde s-a oficiat o mică slujbă.

Ajunşi în biserică, preoţii au ţinut slujba specifică evenimentului. Acesta va continua zilele următoare, cu „slujba denilor”, urmată de prăznuirea Cinei cea de Taină, la care participă doar „păştenii”, împodobirea Sfântului Mormânt şi slujba de Prohod, a Domnului Iisus Hristos. Sărbătoarea este încheiată cu slujba de Înviere.

Obiceiul “păştenilor” se organizează,