Trebuie să încep prin a mă confesa: sunt foarte supărat pe mine întrucât nu sunt şi eu "un om de afaceri de succes" ca să pot mirosi afaceri de genul celei cu terenuri în pădurea de la marginea oraşului! Nu, nu, nu, vorbesc serios! De când am aflat de această afacere, nu mai am linişte.

Păi, să vă explic: afacerea imobiliară cu retrocedarea de terenuri în Piaţa Concordia am ratat-o, deşi puteam foarte bine şi eu să cumpăr drepturile litigioase ale revendicatorilor de terenuri pe amplasamentul pieţei, aşa cum au făcut unii (băieţi deştepţi, dom'le, nu ca mine!) şi mă trezeam şi eu peste noapte "apropitar" în piaţă. Bineînţeles că am pierdut şi trenul cu terenul de 1.200 mp din Piaţa Mare. Din acelaşi motiv: n-am avut viziune antreprenorială. Acum, mai nou, văd că am ratat şi afacerea secolului, cea cu pădurea de la Stejaru. Vă daţi seama ce bine mi-ar fi stat şi mie cu un hectar de pădure (nu sunt lacom!) pe care să se construiască o bază sportivă şi de recreere, unde să vină brăilenii să cotizeze ca să facă în mod civilizat un grătar la "iarbă verde"? E drept că afacerea e sezonieră, că nu vine nimeni iarna la pădure, dar chiar şi aşa nu cred că aş fi dus-o rău. Ce pădure dom'le... mă laşi? Să o taie! Ce atâta verdeaţă în oraşul ăsta... Numai dacă ne uităm prin cartierul Hipodrom ne putem da seama că sunt o grămadă de zone verzi, care nu sunt altceva decât risipă de spaţiu. Mergeau trântite nişte blocuri pe-acolo, printre cele deja existente... (dar să nu dau idei antreprenorilor).

Bun, şi care ar fi explicaţia acestor mari "insuccesuri" pe care mi le reproşez? Ce-mi lipseşte pentru a fi ACEL om de afaceri? (vorba aia, de când sunt jurnalist s-o fi prins ceva-ceva de mine din experienţa împărtăşită de antreprenorii care au reuşit în afaceri) Deocamdată, nu văd decât un singur impediment major: nu sunt rudă cu cine trebuie! Deşi, dacă-mi aduc bi