Constantin Hlihor este expert în geopolitică şi securitate în mediul internaţional contemporan. Predă relaţii internaţionale şi geostrategie la mai multe facultăţi din Bucureşti, iar uneori intervine la televizor şi la radio, când este invitat să explice simplu ecuaţii externe sofisticate. Cu toate astea, televiziunile comerciale româneşti nu apelează prea des la oameni bine pregătiţi ca el, pentru că îi preferă pe cei care fac rating şi spun lucruri interesante numai pentru oamenii neinformaţi. Românialibera.ro vă oferă în exclusivitate o analiză profundă a situaţiei geostrategice din Orientul Mijlociu, aşa cum nu veţi vedea la televizor.

Ca specialist în politica internaţională, vă aşteptaţi la un val de revoluţii în lumea arabă?

Revoluţiile din Nordul Africii au fost puţin previzibile pentru unii specialişti cum ar fi cei din domeniul ştiinţelor istorice, dar nu şi pentru analiştii geopoliticieni sau experţii din domeniul securităţii şi gestionării conflictelor internaţionale. Explicaţia ar fi că istoria ca ştiinţă nu dispune de funcţii prospective. Există înrădăcinat în mentalul colectiv românesc că istoria ne învaţă să nu repetăm greşelile, însă nu cred că un popor poate să îşi gestioneze evoluţiile în politica internaţională contemporană ghidându-se după istorie. Hegel era de altă părere: „istoria ne învaţă că popoarele nu învaţă nimic din istorie". Totuşi, istoria ne oferă informaţii cu care putem corela şi judeca unele evenimente şi fapte din lumea contemporană. Cred că se puteau anticipa unele schimbări, dar nu şi amploarea lor. Din momentul deconstrucţiei regimului lui Saddam Hussein în Irak, o parte din liderii din zona Orientului Mijlociu extins care conduceau ţările de decenii cu o „mînă de fier" nu s-au simţit prea confortabil. O serie de factori obiectivi şi subiectivi acţionează de un deceniu în acest spaţiu puţin cunoscut pentru opinia