La mai bine de doi de la evenimentele care au zdruncinat pieţele valutară şi monetară de la Bucureşti în octombrie 2008, economiştii invitaţi ieri la Banca Naţională pentru prima dezbatere la rece a operaţiunilor din acele zile nu au reuşit să ajungă la o concluzie comună, dacă leul a fost ţinta unui "atac speculativ" sau nu.

În octombrie 2008, chiar înainte de alegerile parlamentare, leul era sub o presiune imensă de depreciere, cotaţiile urcând brusc de la 3,7 la peste 3,9 lei pentru un euro. BNR a vândut agresiv valută, reuşind să ducă temporar cotaţiile înapoi la 3,7 lei, însă a lăsat piaţa fără lei. În aceste condiţii a apărut un vârf al dobânzilor pe piaţa monetară, unde dealerii ajunseseră să coteze rate de peste 50% pe an pentru a atrage lichidităţi, iar BNR a fost nevoită să introducă plafoane administrative pentru indicatorul Robor, întrucât creşterea acestuia se reflecta în costul suportat de clienţii cu credite în lei.

Seminarul de ieri, organizat pentru prezentarea lucrării "Lichiditatea, atacul speculativ din octombrie 2008 şi reputaţia băncii centrale", realizată de Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, i-a adus în aceeaşi sală pe oficialii BNR, începând cu guvernatorul Mugur Isărescu, dar şi pe trezorierii acuzaţi atunci că au reacţionat la nervi şi chiar că au comis "faulturi". "Băncile comerciale au cumpărat agresiv valută, iar unii au jucat cam tare la poker. A fi dealer este o meserie grea. Ca în orice meserie cu risc, se joacă un pic şi poker. Dacă joci tare, poţi să pierzi", a spus ieri Isărescu. În toamna lui 2008, guvernatorul lansa acuzaţii dure la adresa trezorerierilor a trei bănci locale, care ar fi încercat să acrediteze ideea unei crize de lichidităţi.

După acele evenimente Bogdan Mihoc, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac, a plecat din bancă, iar Lucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte al Bancpost,