Statul va păstra controlul asupra principalelor unităţi de producţie a energiei şi va încerca să atragă fonduri străine şi locale pentru proiecte energetice în valoare de 40 de miliarde de euro în următorii 25 de ani, se arată într-un draft al Strategiei Energetice 2011-2035, publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
Documentul este în discuţii de mai bine de un an de zile, în contextul în care vechea Strategie Energetică 2007-2020 a trebuit revizuită, criza dând peste cap mai multe calcule privind consumul. Concomitent, ideile privind reorganizarea sistemului energetic s-au schimbat de la o guvernare la alta.
În prezent, documentul se află în dezbatere publică, dar reprezentanţii Ministerului Economiei nu au putut preciza cât vor dura aceste dezbateri. Problema este că la fel ca în cazul strategiei anterioare, nici documentul de faţă nu arată măsuri concrete prin care pot fi atrase investiţiile, care va fi politica statului în ceea ce priveşte reorganizarea sectorului minier, politica de privatizări sau listări la bursă, măsurile propuse fiind mai degrabă generale.
Totodată, proiecte majore precum Nabucco, AGRI sau cablul submarin România - Turcia nici măcar nu sunt menţionate, iar cei doi giganţi energetici Electra şi Hidroenergetica sunt doar amintiţi, deşi proiectul nu se mai poate realiza anul acesta.
Mai mult, deşi documentul ar fi trebuit să arate cu precădere măsurile care se vor lua în următorii 25 de ani pentru dezvoltarea sectorului, cele circa 40 de pagini de strategie energetică arată mai mult deficienţele, riscurile şi vulnerabilităţile unui sistem care a fost "neglijat" în ultimii 20 de ani.
"Cred că în acest moment nu sunt toate piesele necesare pentru a fi făcută o strategie completă. În primul rând, nu ştim acum ce se va întâmpla cu reorganizarea sectorului, dacă se fac sau nu cele două companii, iar
