În preajma sărbătorii Învierii Domnului, creştinii ortodocşi din mai multe localităţi au povestit pentru „Adevărul" despre anii în care erau avertizaţi să nu păşească pragul locaşurilor sfinte. Totuși chiar şi în anii în care URSS atingea apogeul, moldovenii gustau din pască şi ouă roşii, sfinţite pe ascuns în Noaptea Învierii.

Cu mic, cu mare, gospodarii din satul Hâjdieni, raionul Glodeni, fac ultimele pregătiri de Paşte. Femeile coc pască, iar bărbaţii bat ultimele covoare. Gardul a fost împrospătat cu vopsea, bordurile trotuarelor au fost văruite, iar copii aşteaptă cuminţi hăinuţe noi, promise de sărbătoare.

Eugenia Fişer (62 de ani) tocmai scosese cozonacii rumeni din cuptor când i-am bătut la poartă. Mai are de vopsit ouă şi să umple coşul cu bucate pentru sfinţit. Femeia, bibliotecară la şcoala din sat de mai bine de 40 de ani, se bucură de fiecare sărbătoare care îi adună în jurul mesei copiii şi nepoţeii.

„Astăzi nu ne mai oprete nimeni să ne facem semnul crucii, iar Paştele e o adevărată bucurie", spune Eugenia Fişer, care-şi aminteşte de anii în care porţile bisericilor erau mai mult închise, iar oamenii mâncau bucate sfinţite pe ascuns. „Eram atât de afectaţi de propaganda comunistă încât nici nu ne gândeam să intrăm în biserică în Noaptea Învierii. La şcoală eram ameninţaţi cu sancţiuni. Fiind bibliotecară, aveam misiunea să le dau copiilor cărţi ce promovau ateismul", mărturiseşte femeia. „Cu toate că-şi puteau pierde serviciul, colegii mei, profesori, mergeau pe ascuns la rude şi vecini să guste din ouăle roşii şi pasca stropite cu agheasmă", mai spune ea.

Foto Adevărul: Copiii aşteaptă cu sufletul la gură Paştele

Ca pe vremea lui Stalin

În anii în care puterea sovietică tot înflorea, iar religia era percepută ca un pericol, de Paşte, în satul Ulmu, raionul Ialoveni, clopotele de la biserică au fost dat