Turcia se simte obligată să participe la dezvoltarea ţărilor din Balcani. Primul motiv, legăturile umane: 15 milioane de cetăţeni turci sunt originari din Balcani, iar diaspora din regiune numără două milioane de turci. Urmează afacerile, explică Erdoan Shipoli, expert turc născut în Kosovo, într-un interviu pentru FP România.
Interviu din dosarul Răsăritul Turciei din ediţia nr.21 a FP România, apărută pe 14 martie.
După ce Turcia a învins Serbia în semifinala campionatului de baschet de la Istanbul, localnicii din Novi Pazar au sărbătorit victoria Turciei pe străzi şi au strigat “Sandzak nu este Serbia”. Sentimente doar proturce sau chiar pan-islamism? Vechi legături ale locului sau o recunoaşterea a statutului actual al Turciei, de putere regională?
Nu cred că aceste sentimente în Novi Pazar sunt proturce sau panislamiste. Atunci când există o alternativă împotriva ceva ce nu-ţi place, tinzi să favorizezi alternative - nu pentru că-ţi place, ci pentru că nu-ţi place situaţia curentă. Îmi amintesc că albanezii din Kosovo ar fi celebrat chiar şi o victorie a Rusiei asupra Serbiei, chiar dacă nu-i agrează pe ruşi. Este adevărat că popularitatea turcă creşte peste tot, nu doar în Orientul Mijlociu, aşa cum susţin unii. La fel şi aşteptările ca Turcia să reprezinte lumea a treia în politica internaţională.
Cât despre pan-islamism, oamenii din Novi Pazar, Bosnia, Macedonia şi Kosovo au propria concepţie despre Islam, care vine din Imperiul Otoman, pentru că administratorii importanţi erau numiţi din această parte a imperiului. Dar această identitate religioasă n-a fost şi nu este una pe care oamenii să vrea s-o diferenţieze de altele. Ar trebui să înţelegem aceste reacţii ca îndreptate împotriva situaţiei politice şi economice din Sandzak, unde oamenii vor să fie liberi să facă ce vor, să aibă joburi şi vieţi decente.
Fo