În Nigeria, unde au avut loc recent alegeri legislative şi prezidenţiale, această săptămână a fost marcată de numeroase violenţe, soldate cu cel puţin două sute de morţi. Comunitatea internaţională se teme că în Nigeria s-ar putea repeta un scenariu precum cel din Coasta de Fildeş sau şi mai grav, ar putea reizbucni un conflict mai vechi între nordul şi sudul ţării.
Democraţia în Africa este apoape întotdeauna un exerciţiu dificil, care se izbeşte de numeroasele particularităţi etnice, tribale sau culturale, ale acestor ţări.
Duminica trecută, victoria la prezidenţiale a preşedintelui deja în funcţie, Goodluck Jonathan, un creştin din sud a provocat revoltele unor comunităţi musulmane din nord.
Principalul candidat al Opoziţiei, Muhammadu Buhari, un musulman din nord şi principalul contra-candidat al preşedintelui Goodluck Jonathan contestă victoria acestuia.
Nigeria este marcată însă de sechelele unui teribil război civil, care a izbucnit în 1967, când regiunea Biafra a făcut secesiune. Un război soldat la acea oră cu un milion de morţi şi care a durat trei ani. Aşa se explică atenţia cu care comunitatea internaţională urmăreşte evenimentele din această ţară, unde democraţia rămâne extrem de fragilă, iar tensiunile inter-etnice extrem de mari.
Interesul pentru Nigeria este însă justificat şi de petrolul ei. Pe 26 aprilie ar urma să mai aibă loc în această ţară şi alegeri regionale, a căror miză este importantă mai ales pentru regiunile din sud, unde se află concentrate exploatările de petrol şi centrul nevralgic al economiei.
Mai multe apeluri internaţionale au fost lansate recent pentru oprirea violenţelor în această ţară, cea mai populată din Africa, numărând 125 de milioane de locuitori.
În Nigeria, unde au avut loc recent alegeri legislative şi prezidenţiale, această săptămână a fost marcată de numeroase violenţe,
