Căsătoriile dintre membrii familiilor regale şi persoane obişnuite nu mai reprezintă de mulţi ani ceva ieşit din comun. Prinţul William şi Kate Middleton, care se vor căsători la 29 aprilie, sunt ultimii dintr-o serie de cupluri provenite din medii complet diferite.
Părinţii viitoarei prinţese sunt Carole Elizabeth, fostă însoţitoare de zbor, şi Michael Francis Middleton, care a lucrat ca dispecer la British Airways, înainte de a-şi deschide propria afacere. Decizia lui William şi Kate de a se căsători nu a surprins pe nimeni, mezalianţele fiind deja ceva obişnuit în familia regală britanică. Nu la fel stăteau lucrurile în 1936. Proaspătul rege Edward al VIII-lea a provocat o imensă criză constituţională în momentul în care a anunţat că intenţionează să se căsătorească cu Wallis Simpson, o americancă pe cale de a divorţa pentru a doua oară. Dragostea a fost mai puternică decât simţul datoriei, astfel că Edward a preferat să abdice decât să renunţe la Wallis.
Sora mai mică a reginei Elisabeta a II-a, prinţesa Margareta, s-a căsătorit în 1960 cu fotograful Antony Armstrong-Jones. Deloc sensibilă la rigorile nobiliare, ea a fost primul membru al Casei Regale de la regele Henric al VIII-lea (1509-1547) care a divorţat. Singura fiică a reginei Elisabeta a II-a, prinţesa Ana, şi-a legat şi ea destinul, pentru un timp, de locotenentul Mark Phillips.
Nici cel de-al doilea soţ al prinţesei, Timothy Laurence, nu este de viţă nobilă. Prinţul Andrew a avut şi el o căsnicie furtunoasă cu Sarah Ferguson, fiica unui maior. Ultima nuntă, familia regală britanică a fost tot o mezalianţă. Fiul prinţesei Ana, Peter Phillips, s-a căsătorit cu Autumn Kelly, fiica unor canadieni înstăriţi. Astfel de căsnicii au avut loc şi în cadrul altor case regale din Europa, şi nu numai.
Una dintre cele mai fascinante poveşti de dragoste din ultimul secol a fost cea dintre Grac
