Una dintre sărbătorile care m-au impresionat constant de-a lungul anilor este Paştele. Dincolo de semnificaţia religioasă propriu-zisă, cu ocazia acestei sărbători am văzut, aproape an de an, oameni adunaţi cu acelaşi gând, cântând împreună şi adresându-le necunoscuţilor aflaţi în vecinătate urări cu zâmbetul pe buze. Tocmai de aceea, mi-am propus ca anul acesta să aflu mai multe despre obiceiurile de pe glob legate de această festivitate. (...)

Una dintre sărbătorile care m-au impresionat constant de-a lungul anilor este Paştele. Dincolo de semnificaţia religioasă propriu-zisă, cu ocazia acestei sărbători am văzut, aproape an de an, oameni adunaţi cu acelaşi gând, cântând împreună şi adresându-le necunoscuţilor aflaţi în vecinătate urări cu zâmbetul pe buze. Tocmai de aceea, mi-am propus ca anul acesta să aflu mai multe despre obiceiurile de pe glob legate de această festivitate. În România, aşa cum ştim, de Paşti se vopsesc ouă roşii, evocând sângele lui Hristos, care a curs pe coşul de ouă purtat de Fecioara Maria atunci când aceasta s-a aşezat să-L plângă sub cruce. Ouăle se ciocnesc în timp ce se spune: Hristos a inviat! în chip simbolic, pentru a deschide mormântul în c Publicitate are Isus era închis. O modalitate specifică de a colora ouăle de Paşti este încondeierea. Alături de ouă roşii, masa de Paşti include, în mod tradiţional, drob şi friptură de miel, pască sau cozonac. Pasca este o prăjitură specifică, de formă rotundă, pentru a sugera giulgiul lui Hristos, sau pătrată, simbolizând mormântul său. Cojile ouălor din care a fost preparată se aruncă în râu, credinţa populară spunând că astfel ajung în Ţara celor Drepţi, vestindu-le Învierea. De asemenea, copiii care au fost cuminţi primesc, în dimineaţa de Paşte, câteva cadouri de la Iepuraş, despre care legenda spune că originar venea să vestească sosirea primăverii, fără legăt