Petre Marin a avut cu Steaua singurele performanţe din carieră.Trebuia să stea şase luni în Ghencea. Dar până la urmă a rămasacolo şase ani.
Petrică, îţi aminteşti cum ai făcut primul pas înfotbalul mare?
Cum să nu? În 1993 am debutat la Sportul Studenţesc. Era un mecicu Inter Sibiu. Am debutat cu dreptul, pentru că am câştigat aceljoc. În Regie, acolo a fost copilăria mea. Sportul rămâne echipamea de suflet. E adevărat că acum nu mai e ceea ce a fost odată,dar, chiar şi aşa, Sportul a produs multe talente.
Cine te-a promovat?
Cel care la meciul de luni va sta pe banca dinamoviştilor. IoanAndone. Dar şi profesorul Mircea Rădulescu şi-a adus ocontribuţie.
Şi la Naţional ai avut o perioadă bună...
Au fost multe sezoane extraordinare. Am fost aproape să câştigămşi Cupa, şi campionatul. O dată cu nea Florin Halagian, o dată cuOli. Am terminat pe doi. Dureros. Într-o săptămână am pierdut şiCupa, şi campionatul. Sâmbăta titlul, iar miercurea finala Cupei.Erau cu mine în echipă şi Răzvan Lucescu, şi Gabi Popescu, erammulţi... Naţionalul era un fel de Urziceni, fără presiune,spectatori puţini, jucai fotbal din plăcere. Nu prea eram luaţi înseamă.
Înainte să ajungi la Steaua, ai jucat la Rapid. Cum s-aîntâmplat?
La Rapid a fost o perioadă scurtă. Stăteam aproape de Giuleştişi mergeam la meciurile din Divizia B. Îmi plăcea atmosfera creatăde suporteri. Şi acum e la fel acolo, te face să te simţifotbalist. Mi-a plăcut şi mi-am dorit să joc acolo. Dar a fost doarpentru un retur. Apoi m-am întors la Naţional şi de acolo am făcutpasul cel mare, la Steaua.
Cum?
M-a contactat Meme, dar m-a dorit şi Piţurcă. Era antrenoratunci acolo. Mi-au propus şase luni de contract. Aveam atunci pemasă oferte clare de la Steaua, dar şi de la Dinamo. La "câini" mădorea tot nea Ando. Am ales Ghencea. Am semnat în secunda a doua,imediat când stel
