"Sunt disperata ca nu pot sa le ofer conditii de viata copiilor mei, care sunt, toti, premianti"
Sunt o mama de 40 de ani, varsta la care am reusit sa dau viata la sapte copii sanatosi si frumosi, dar pe care saracia ma constrange sa-i cresc in lipsuri si in nevoi. Sase sunt la scoala si unul are aproape doi ani. Venitul nostru lunar provine din alocatie si ajutor social, care este insuficient pentru a satisface nevoile a noua persoane. Sotul meu este bolnav de ulcer perforat, TBC, si are mari pierderi de sange, din cauza colonului. Anul trecut trebuia sa fie operat, dar din lipsa banilor a amanat interventia. Ar vrea sa lucreze, insa problemele de sanatate nu-l lasa. Are nevoie de regim si medicamente de care nu se poate bucura, pentru ca, dupa cum spune el, mai bine sa le acordam intaietate copiilor. Locuim intr-un apartament de trei camere, intr-un cartier modest, plin de oameni asemeni noua. Apa si curentul ne-au fost taiate din cauza acumularii datoriilor de-a lungul anilor. Banii primiti lunar nu ne dau posibilitatea sa ne platim facturile, abia daca ne ajung sa ne asiguram mancarea de pe o zi pe alta, nu mai vorbesc de imbracaminte si alte necesitati materiale. Sunt disperata ca nu pot sa le ofer conditii copiilor, care invata bine si sunt premianti. Am o fata de 16 ani, eleva la un liceu bun, cu un profil de stiinte sociale, intr-o clasa plina de copii cu bani, dar asta n-o dezarmeaza, nu se lasa mai prejos si iubeste cartea. Este olimpica la limba romana, a obtinut locul I la etapa judeteana, olimpica la istorie, in fiecare an a luat premiul I, scrie poezii si mai este inzestrata cu inca un talent: picteaza, talent care i-a adus multe premii, pana la argint. Mai am inca doua fete, una de 12 ani si cealalta de 14 ani, care invata indeajuns, incat media anuala sa fie peste noua, si un baietel in clasa a III-a, si el cu FB pe linie, toti bursieri. S
