Beatificarea lui Ioan Paul al II-lea care va avea loc pe 1 mai marchează un record pentru cea mai rapidă ceremonie de beatificare, întrecând-o chiar şi pe cea a lui Maica Tereza cu 15 zile, potrivit Newsweek.

Deşi majoritatea credincioşilor sunt de acord cu ritmul grăbit al ceremoniei, unii membrii ai Bisericii nu îl găsesc potrivit deoarece cred că mai există semne de întrebare ridicate de modul în care Papa a reacţionat la criza abuzurilor sexuale din Biserica Catolică.

La conducerea "fabricii de făcut sfinţi"

În timpul celor 27 de ani ca Papa, Ioan Paul al II-lea a condus ceea ce mulţi au catalogat a fi perioada"fabricii de făcut sfinţi". El a realizat 1338 de beatificări şi 482 de canonizări, mai multe decât toţi cei 263 de papi care au exista înaintea lui la un loc.

Această avalanşă de ceremonii nu a fost făcută fără un scop, ci era rezultatul unei politici a Papei de creştere a încrederii în Biserica Catolică. În 1983, Ioan Paul a făcut ca procesul de beatificare să devină mai rapid, mai ieftin şi mai puţin competitiv deoarece a eliminat instituţia "Avocatul Diavolului" şi a scăzut numărul de miracole care trebuiau realizate. Scopul urmărit de Papă prin aceste modificări era de a schimba rolul contemporan al sfinţeniei pentru a arăta lumii întregi că mai există sfinţi şi în prezent.

Un număr mare de sfinţi aleşi de Papă au trăit în secolul al 20-lea, de la Preotul Pio, la Maica Tereza sau Josemaría Escrivá, fondatorul Bisericii Opus Dei. Astfel, beatificările rapide a lui Ioan Paul al II-lea sunt rezultatul politicilor Papei, care au fost susţinute şi de succesorul său- Papa Benedict al XVI-lea.

Papa Ioan Paul al II-lea a fost Papa care a ajutat la distrugerea comunismului, care a făcut cele mai multe vizite în întreaga lume şi care a îndreptat catolicismul după o perioadă de îndoieli şi confuzii. El a reuşit şi să dea startul