Scandalul fondurilor comunitare alocate de AM POSDRU, care s-a lăsat cu demisia lui Botiş din funcţia de ministru al Muncii, a avut rolul de a scoate la lumină o adevărată industrie românească de drenat banii europeni. Zeci de ONG-uri şi asociaţii fantomă obţin zeci de milioane de euro pentru proiecte care mai de care mai fanteziste privind chipurile reconversia profesională, organizarea pieţei de locuri de muncă sau prevenirea abandonului şcolar. În realitate, aceşti bani europeni, proveniţi şi din contribuţia României la bugetul UE, merg nu către proiectul x sau y pentru care au fost alocaţi, ci către clientela politică din ONG-uri şi fundaţii.

Pentru a observa mai bine cum funcţionează acest mecanism de direcţionare cu dedicaţie a fondurilor comunitare, am analizat lista cu proiectele cărora le-a fost aprobată finanţarea de la începutul anului până în data de 31 martie. Din această listă am extras la întâmplare, din zecile de fundaţii şi asociaţii care au câte 4-5 proiecte aprobate în decurs de doar trei luni, exemplul proiectelor Fundaţiei Mara din Deva, judeţul Hunedoara.

Fundaţia Mara este, conform celor scrise pe site-ul său, "o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2000 cu misiunea de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale grupurilor vulnerabile din judeţul Hunedoara". Pe lista cu proiectele aprobate de la începutul anului până la 31 martie, această fundaţie figurează cu patru programe cărora le-a fost aprobată finanţarea. Valoarea totală a acestor patru proiecte este de 7.147.783 lei (1,7 milioane euro). Iată care e structura finanţării acestor programe ale Fundaţiei Mara pentru care s-a aprobat finanţarea prin POSDRU:

Proiectul "Şi noi vrem să învăţăm" pe Axa Prioritară 2/ DMI 2.2. - prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii - este finanţat astfel: din fonduri UE - 4.485.869 lei, de la bugetul de stat - 619.832 lei, co