Ce au în comun apa de la fântână, parfumul şi ouăle roşii ? Toate sunt legate de tradiţiile neobişnuite ale românilor de Paşte. Obiceiuri inedite există în mai toate zonele ţării.
În Transilvania, a doua zi de Paşte, fetele tinere erau mai demult stropite cu apă de fântână de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale. Se spune că acele fete vor avea noroc tot anul, iar bărbaţii care uită de acest obicei vor fi urmăriţi de ghinion. Asta era cândva… acum fetele nu mai sunt stropite cu apă, ci cu… parfum.
În Bucovina există un alt obicei legat însă tot de apa de la fântână. În noaptea de Înviere, fetele merg în clopotniţa bisericii din sat, unde spală limba clopotului cu apă "neîncepută". Asta presupune ca persoana care a scos-o din fântână să nu vorbească până când apa este folosită la spălatul clopotului. Apoi, în zorii zilei de Paşte, fetele se spală cu această apă, ca să fie frumoase tot anul.
Și copiii din Banat se spală pe faţă în dimineaţa zilei de Paşte cu apă proaspătă dintr-o fântână în care au pus un ou roşu şi fire de iarbă verde.
În fine, maramureşenii sunt un pic mai pragmatici. Tradiţia spune că în prima zi de Paşte e bine ca prima persoană care îţi intră în casă să fie un bărbat. Altfel, va fi discordie în acel cămin tot anul. Feriţi-vă, deci, să vă invitaţi soacra în vizită la primele ore ale dimineţii…
Ce au în comun apa de la fântână, parfumul şi ouăle roşii ? Toate sunt legate de tradiţiile neobişnuite ale românilor de Paşte. Obiceiuri inedite există în mai toate zonele ţării.
În Transilvania, a doua zi de Paşte, fetele tinere erau mai demult stropite cu apă de fântână de către feciorii îmbrăcaţi în haine tradiţionale. Se spune că acele fete vor avea noroc tot anul, iar bărbaţii care uită de acest obicei vor fi urmăriţi de ghinion. Asta era cândva… acum fetele nu mai sunt stropite cu apă, ci cu… parfum.