Prima zi de Paşte este plină de semnificaţii în tradiţia hunedoreană. Pe masă trebuie puse anumite bucate, iar cei care au postit nu au voie să mânânce mai mult de un ou. Simultan, interdicţiile din timpul Postului Mare îşi pierd puterea, iar ziua de astăzi este dedicată bucuriei şi petrecerii.

Împuşcatul cocoşului este unul dintre obiceiurile de distracţie întâlnite cu ani în urmă printre tinerii din Densuş.

Paştele reprezintă învierea Domnului. Această sărbătoare cade întotdeuna într-o zi de duminică, zile de veselie fiind şi următoarele două, denumite în popor Lunea Albă şi Marţea Albă. Specifică acestei perioade este ciocnirea ouălor roşii. Legenda cea mai des întâlnită spune că Maica Domnului a aşezat un coş plin cu ouă lângă crucea unde a fost răstignit Mântuitorul. Peste coş a curs sângele lui Hristos şi astfel ouăle s-au colorat în roşu. Aceeaşi culoare semnifică, simultan, trei lucruri: răstignirea, învierea şi distanţă faţă pe răufăcători.

Oul cu noroc

În vechime, oul roşu era întrebuinţat în diverse chipuri. Unele femei obişnuiau să pună un ou roşu în cuibar pentru a avea găini frumoase tot anul. Altele păstrau un ou timp de 40 de zile, iar dacă acesta nu se strica, pentru ele urma un an plin de noroc. Ca şi acum, Duminica Paştelui era o zi destinată ospătării şi divertismentului. Toate interdicţiile din timpul Postului Mare devin acum lucruri admise, însă cumpătate.

Tocmai de aceea se recomandă ca cel care a postit timp de şapte săptămâni să nu mănânce prea mult, iar ouă să servească doar unul. Simultan, trebuie să mânânci mai întâi peşte proaspăt pentru a fi vioi, carne de iepure sau de vrabie pentru a fi sprinten şi pentru a nu-ţi fi greu la lucru şi abia apoi alte alimente.

Vânătoare tradiţională

“La Densuş am întâlnit obiceiul împuşcatului cocoşului, care constă în întrecerea între două cete de flă