In general, ne rugam Bunului Dumnezeu pentru orice. Sa ne mearga bine in viata, sa luam examenul, sa castigam la loto, sa avansam in societate, sa avem copii frumosi si batraneti usoare.
Daca reusim, daca ni se implinesc dorintele, uitam imediat si de Dumnezeu si de rugaciune. Daca nu, daca viata ne tranteste la pamant si ne lasa acolo o buna bucata de timp, ne ridicam pumnii impotriva Lui. Cati dintre noi au si inteleg credinta asa cum a inteles-o si a trait-o, de exemplu, Iov din Vechiul Testament?
Si totusi, si mai putini dintre noi au fost vreodata incercati, in ciuda placerii cu care ne plangem de mila, asemenea lui Aavraam. Catora dintre noi le-a fost ceruta o jertfa precum cea pe care i-a cerut-o Dumnezeu insusi lui Avraam - propriul fiul Isaac? Si cati dintre noi am fi gata sa renuntam la tot ce iubim mai mult pe lumea asta pentru un concept care, astazi cel putin, pare mai departe de noi decat oricand?
Aavraam este gata sa isi sacrifice propriul fiu, Isaac, pe care l-a asteptat o viata, doar pentru ca Dumnezeu a vrut sa-i puna la incercare credinta. La fel si cu Iov - Dumnezeu ii ia toata avutia si fericirea, pentru a vedea daca si in nenorocire omul va mai crede in el. Dumnezeul Vechiului Testament este un Dumnezeu aprig si manios, repede varsator de sange in numele credintei, iar judecata Sa este inca fara mila. Abia in Noul Testament, odata cu venirea lui Isus pe pamant, Dumnezeu isi intoarce fata catre credinciosii Sai.
Mesajul Noului Testament, al crestinismului este iubirea fata de aproape. Intoarce si celalalt obraz ne-a invatat Iisus si iubeste-ti aproapele precum te iubeste pe tine insuti. Cea mai mare noutate din intreaga istorie a omenirii, probabil cea mai mare inovatie din intreaga civilizatie a omului din toate timpurile a fost aceasta morala a plecarii capului si intoarcerii si celuilalt obraz in